Fetesti 2086 Ep. 3 (partea a II-a)

Am revenit. Va povesteam ca… aa da, excursia de la camping. Ramasesem la partea cu nava ce venea spre mal. Trebuie sa va spun ca nepotul meu  ce detine minihotelul de pe malul stang al raului a organizat in colaborare cu ministerul turismului un raliu acvatic unde se intrec cele mai tari nave ultrarapide ale pazei de coasta din tarile est europene. Navele pornesc tocmai din Ungaria si finalul il marcheaza trecerea sub podurile Dunarene de la Fetesti. Barcutele astea super jmechere nu-s foarte mari dar sunt impresionant de rapide iar interventia lor pe mare sau pe fluvii este foarte prompta, anul trecut au incercat sa scape 5 salupe de pescari cu motoare foarte puternice, cu peste cat pentru un judet intreg si doar o nava ca aceasta le-a anihilat pe toate. Toata treaba e sa le ajunga din urma, pe urma armele nonletale de la bordul ambarcatiunii oficiale isi fac treaba.

Si cum ziceam, o nava din concurs se indrepta spre mal cu viteza destul de maricica… Intr-un moment nava a cotit stanga brusc si si-a reluat cursul spre linia de sosire. In momentul ala, un val imens a dat peste noi si ne-a facut ciuciulete. 🙂 Baia in apa o planuisem pentru mai tarziu! Ei bine nu a fost un capat de lume, putina apa si cateva haine ude. Insa, cortul se facuse praf. Clar nu mai aveam cum dormi in el. Insa, prea iubita mea sotie a spus ca nu, lasa inchiriem un cort de la cei cu campingul si tot stam in natura. Nu renuntam! Asa am zis si eu pana a inceput sa se adune niste nori si mai mari dinspre oras care ne prevestea o noapte cam ploioasa. Mi s-a spus sa nu mai cobesc asa ca am tacut din gura si mi-am vazut de pregatit gratarul. Oooda, avem voie sa facem si gratare aici doar cu conditia sa nu facem fum 🙂 Sunt gratare care se fac singure. Totul este ca un aparat cu microunde putin mai mare decat ca e facut dintr-o imitatie de caramida. Dedesubt este un loc unde bagi carbunii artificiali si ii aprinzi cu o scanteie, apoi las-i sa se incinga putin, dupa care bagi carnea inauntru si astepti pana indicatorul verde se face rosu. Materialul din care e facut este unul absorbant pentru fum si miros nelasand poluarea sa patrunda in atmosfera.

Dupa ce ne destrabalam toata ziua la soare am zis sa intram in cortul inchiriat de la camping sa ne odihnim. Nu adormim noi si copiii bine, ca deja auzim pic, pic, pic pe cort. A inceput ploaia, siroaie pe cortul nostru, frig si urat. Copiii au inceput sa le fie frica si uite asa pana dimineata n-am dormit deloc. Dimineata era cerul albastru dar pamantul se transformase in noroi. Am hotarat sa plecam, dar cum sa mai scot masinuta aia din namolul acela?! Pan la urma ne-am lasat pagubasi cu statul in natura si am facut ce ar face fiecare om cand trebuie sa rezolve ceva, da un telefon! L-am sunat pe nepot sa ne primeasca macar doua seri la minihotelul sau. In mai putin de jumatate de ora un iaht a traversat Borcea si ne-a imbarcat pe mine, sotia si cei 3 stranepoti. Ne-a rezervat un apartament foarte frumos cu deschidere  spre apa chiar! Lux, nu cort!

Ziua am fost la biorecreere, intr-o mica gradina botanica unde ti se ofera si servicii spa, masaje si tot felul de impachetari minune. Seara am fost pe faleza care tine de la pod pana la Borcea, foarte frumoasa, pavata in stil vechi, candelabre si holograme cu violonisti, pictori si mimi din loc in loc. Am fost si la un restaurant facut deasupra apei cam 100 de metri in larg. Podeaua este din sticla si se vede apa curgand sub tine, mai mult fiecare masa are sistemul propriu de pescuit. Restaurantul numai pe baza de peste aveau mancarurile. Din masa cobora un tub special care tragea un peste imediat de sub apa si ti-l expunea intr-un miniacvariu pe masa. Acela avea sa fie prajit in bucataria restaurantului. Patronul ca sa nu fie acuzat de prohibitie isi crestea pestii intr-o balta proprie. Cand ii lansa in apa le atasa un microcip sub solzi si cand masa inteligenta incerca sa pescuiasca pestii proprii veneau singuri la prins.

Dupa ce am halit ceva bucati de crap, am zis sa ne intoarcem la hotel dar burta era mare si lenea si mai mare, asa ca am inchiriat o barcuta pentru cinci persoane si am facut si o plimbare pe apa. Am ajuns la hotel iar copiii si doamna mea nu aveau somn asa ca am pus modulul ambiental din apartamentul hotelului sa mascheze, holografic bineinteles, camerele intr-o jungla unde ne-am jucat de-a v-ati ascunselea apoi am adormit pe patul ce arata ca un musuroi imens de furnici.

A doua zi am recuperat Fiat-ul de pe partea cealalalta si am decis sa plecam acasa dupa trei zile pline. Sa stiti ca am gasit ceva poze cu raul Borcea de cand eram adolescent. Numai bine dragii mei!

One Response

  1. Zuzinel Piu May 27, 2012

Leave a Reply